duminică, 27 februarie 2011

Vetiver (relativ) surprinzător

În afară de diversele alte răspunderi care m-au ținut departe de blog, în ultima vreme am probleme legate de parfumuri. Cine știe, poate că e un soi de criză a împătimitului începător al parfumurilor, iar dacă o să reușesc să ies din ea și să merg mai departe, voi intra într-o etapă mai avansată.


[În paranteză fie spus, un soi de criză chiar am, cauzată de creșterea numerică a colecției mele de parfumuri de nișă: am atins numărul de 10! It's getting serious. Lasciate ogni speranza...]
Probleme sînt, în mare, două:


  • încerc din ce în ce mai multe parfumuri, dar foarte rar mi se întîmplă să mă lase cîte unul cu gura căscată; poate că am devenit blazată, sau că mi-a crescut nivelul așteptărilor? (pe de altă parte însă am și o experiență nouă: mi se întîmplă să ajungă să mă bucure foarte tare parfumuri care nu mă impresionează în mod deosebit la primul contact);

  • mă frustrează faptul că nu îmi plac, mă lasă rece, sau nu înțeleg, parfumuri lăudate de alții în stînga și în dreapta, și în care îmi pun mari speranțe. Știu, experiențele olfactive sînt subiective, dar cînd tremur (la figurat) de nerăbdare așteptînd să miros un parfum despre care citisem multe opinii pozitive în prealabil, însă singura mea reacție cînd în sfîrșit dau cu nasul de el e „mmm... știu eu?” - mă enervez la culme.

Mari speranțe mi-am pus în creațiile firmei
Éditions de parfums Frédéric Malle. Editorul parfumurilor Frédéric Malle, care în treacăt fie spus arată interesant în fotografia de pe site-ul firmei (deși mă tem că nu e foarte recentă), e vestit pentru libertatea pe care o acordă parfumierilor cu care colaborează. Nu le limitează imaginația cu prețurile materiilor prime, dîndu-le mînă liberă pentru a crea cum și ce le place lor. Prețurile finale sînt, e adevărat, peste medie, dar nu în mod exagerat, ceea ce îmi întărește convingerea că o bună parte a prețului parfumurilor Clive Christian, XerJoff, Kilian ș.a.m.d. e contravaloarea ambalajului și a „numelui”. O altă trăsătură caracteristică, demnă de remarcat, a firmei lui Frédéric Malle e faptul că pe eticheta fiecărui parfum e trecut numele autorului.

Toată comunitatea bloggerilor de nișă și criticii de parfumuri precum Octavian Coifan își exprimă sus și tare entuziasmul pentru rezultatele colaborării menționate – de cele mai multe ori parfumurile F.M. sînt descrise la superlativ. Nu-i de mirare, așadar, că așteptam să fac cunoștință cu ele cu maaare nerăbdare. Deja îmi imaginam cum French Lover, Portrait of a Lady sau Musc ravageur o să mă lase cu gura căscată.

Rezultatul? Cînd, în sfîrșit, m-am aflat în fața testerelor, am început cu frenezie să stropesc blottere. Cînd am observat la magazin că încă n-am căzut pe spate, mi-am cumpărat mostre și le-am încercat acasă, neputînd să cred că nu sînt îndeajuns de impresionată. Din păcate, ăsta e adevărul. Vreo două dintre parfumurile pe care le-am testat nu-mi plac absolut deloc, unele mă lasă rece, iar pe altele le admir ca idee, dar nu le identific cu mine însămi. Și atît de mult doream să găsesc ceva pentru mine!


Vétiver extraordinaire

Éditions de parfums Frédéric Malle



Pe site-ul firmei Frédéric Malle există un link către un soi de joc interactiv după care mă dau în vînt: „Spune-mi cine ești și o să-ți spun ce parfum ți se potrivește”. Evident că n-am așteptat mult ca să completez și să trimit formularul; răspunsul (semnat de un anume Laurent) a fost foarte prompt. Iată care a fost sentința: 1) Vétiver extraordinaire; 2) Angeliques sous la pluie; 3) Une fleur de cassie.


M-am repezit să-l miros pe primul, bineînțeles după ce i-am citit descrierea de pe site. Și iată care mi-au fost concluziile (subiective).

În primul rînd, nu știu de ce se obosesc unii să facă asemenea afirmații precum cele din descrierea parfumului ăstuia: dacă e să credem ce zice F.M., ceea ce-l face ieșit din comun pe Vétiver extraordinaire e conținutul în vetiver – 25%, adică de trei ori mai mult decît conțin alte parfumuri de același tip. Afirmațiile de genul ăsta implică responsabilitatea de a dovedi rezultatele – dar umilul meu nas nu simte diferența de concentrație în vetiver între parfumul d-lui Malle (sau, mai degrabă, al autorului - Dominique Ropion) și alte parfumuri unde vetiverul e dominant – Encre noire (Lalique), Vétiver al casei Guerlain sau chiar și Vettiveru, pe care îl descriam nu de mult.


Așadar, după părerea mea, Vétiver extraordinaire nu e extraordinar, dar e destul de surprinzător în prima, a doua și a patra etapă a evoluției lui:

La început, timp de cîteva secunde, simt un miros absolut comun, care ar putea fi orice parfum bărbătesc disponibil pe piață: nici atrăgător, nici respingător. Din cauza asta Vétiver extraordinaire nu m-a impresionat pe blotter, unde nu simțeam nimic altceva. Surprinzător, nu? Atîtea superlative pe de o parte, iar pe de altă parte atîta banalitate.


Din fericire, pe piele banalul dispare aproape imediat. După el, apare o notă fenomenală, dar din nefericire durează din prea puțin timp pentru ca Vétiver extraordinaire să devină vetiverul meu absolut. În stadiul ăsta, Vétiver extraordinaire e cel mai prăfuit vetiver pe care l-am mirosit pînă acum: miroase a pămînt (a loess, mai exact, a rădăcini de iarbă smulse dintr-un sol gălbui și nisipos) și îmi aduce aminte de faptul că uleiul aromat de vetiver e extras din rădăcinile plantei:




Aș mai putea spune și că mirosul din etapa a doua îmi amintește de solul din pădure, dar cel din pădure, cu plantele aflate pe el, e un miros ceva mai complex, or Vétiver extraordinaire e numai atît: vetiver și praf.




Etapa a treia e iarăși comună – vetiver, cu mirosul proaspăt, sec și citric (așa percep eu vetiverul – mi se pare un miros atît de sec, de uscat, încît devine citric). Nu că ar fi neplăcut, dar nu e deloc extraordinar.


A patra (și ultima) etapă a evoluției lui Vétiver extraordinaire mi se pare că aduce a anason și îmi amintește de mirosul... pastei de dinți (Super Cristal, cred, cea de dinainte de '89; din cîte țin eu minte, ea avea miros de anason, în orice caz nu de mentă). Nota de anason nu e foarte pregnantă, chiar stau și mă întreb dacă nu cumva e o iluzie. Dar nu – ușor, dar o simt.


Din păcate, Vétiver extraordinaire nu e uluitor nici în privința persistenței – durează, ce-i drept, 6 sau 7 ore, dar după vreo două își pierde pregnanța pe pielea mea.



Concentrație: apă de parfum
Persistență: 6-7 ore
Note olfactive: vetiver :) am mai găsit și altele, dar pe bloguri, nu pe site-ul firmei, așa că nu le menționez
Disponibilitate:  magazinul online Éditions de parfums Frédéric Malle
Autor: Dominique Ropion


Surse foto:


Foto 2: autor Jerry Matchett, sursă - http://gallery.photo.net/photo/8722832-lg.jpg

2 comentarii:

  1. Daca tot esti atrasa de parfumurile de nisa, cumpara esantioane de pe site-urile lui Lorenzo Villoresi si Parfum d'empire. Iti vor trimite tot si vei avea o imagine clara despre creatia fiecaruia. Sigur nu-ti vor placea toate, dar cateva te vor impresiona cu siguranta caci sunt opere de arta. Trimite esantioane si Francis Kurkdjian, dar cred ca vei fi dezamagita, nu stiu daca e bine sa te indemn sa le cumperi. Teo Cabanel trimite (in teorie), dar nu prea ajung.

    RăspundețiȘtergere
  2. Of, ma termina psihic Teo Cabanel. Am comandat de doua luni niste amarate de esantioane, spune ca mi le-a trimis de 3 ori, dar eu ma indoiesc. O fi posta romana cum o fi, dar mi se pare ciudat ca doar esantioanele de la Teo Cabanel nu-mi ajung.

    RăspundețiȘtergere