Vetiveruț

Acum exact un an m-am îndrăgostit de vetiver. Am primit (fără s-o cer) o mostră de Encre noire Lalique, despre care citisem deja. Însă dat fiind faptul că pe mostră scria „pour homme”, iar parfumul despre care citisem era descris de o femeie, am crezut că era vorba de versiunea feminină (care și ea există). Dar, mi-am zis eu, hai să încerc. A fost dragoste la prima adulmecare.

Dar nu despre Encre noire am de gînd să scriu acum. Encre noire e idealul meu de vetiver. Mai întîi n-am căutat în mod deosebit alte parfumuri unde vetiverul e dominant, dar pe urmă, mai mult sau mai puțin din întîmplare, le-am descoperit pe unele dintre ele. Spre surprinderea mea, o parte sînt chiar interesante. Și mi-a venit în minte că aș putea chiar să mi le cumpăr, așa, din admirație de colecționar. Pînă să ajung însă să le cumpăr, o să le descriu. Primul va fi...

Vettiveru

Comme des Garçons

Vettiveru face parte din seria cu numărul 4 de la Comme des Garçons – Cologne. Așa cum indică însăși denumirea, Vettiveru e apă de colonie. Nu mă înnebunesc după ape de colonie, fiindcă pe mine oricum nu persistă parfumurile, iar după ce îmi dau osteneala să-mi găsesc unul care să mi se potrivească, îmi place să-l simt și nu să dispară imediat. Din același motiv prefer și îmbrăcămintea, încălțămintea, bijuteriile etc. de calitate: nu-mi e deloc ușor să găsesc un lucru care să-mi placă într-adevăr, dar dacă chiar îmi place, port lucrul respectiv ani întregi; dacă mi s-ar strica imediat, m-ar enerva la culme.

Drept pentru care nu întind mîna după ape de colonie în parfumerie și nici nu mă grăbesc să le comand. Dar, într-un elan de explorator și colecționar, mi-am spus de data asta: „Hai, să-l încerc totuși – e vetiver”.

Și, din fericire, spre deosebire de Gin Fizz, Vettiveru nu m-a dezamăgit.

Primul acord e surprinzător: e acru. Nu acru-citric, ci acru-murături – Vettiveru, la început, miroase a murături. Iar mirosul ăsta n-a apucat să mă deranjeze, fiindcă aproape imediat, după cîteva secunde, își face apariția și un acord de lemn proaspăt tăiat (e foarte probabil să fie cedrul, care e pe lista de note olfactive) – combinația murături + așchii de lemn e interesantă. Apar, după alte cîteva secunde, și niște citrice, care însă nu devin dominante. În următoarea etapă, Vettiveru devine floral, sau cel puțin se apropie de granița florilor: niște flori care îmi plutesc pe lîngă nas în grabă, cu multă larmă, dar prea repede și într-un grup prea compact ca să fiu în stare să le identific.

Stadiul floral nu durează mult: trece pe nesimțite într-un stadiu de curat-săpun. Nu mă atrage ideea de a mă parfuma cu săpun (deși, de exemplu, Fleur Chérie L'Occitane are o bază de genul ăsta care mi s-a părut interesantă și pe care vreau s-o cercetez mai îndeaproape în curînd), iar mie personal mi se pare că impresia generală de săpun exclude orice alte aspecte ale parfumului – dacă un parfum a ajuns să-mi miroasă a săpun, nu mai miroase a nimic altceva, ăsta e sfîrșitul evoluției lui. Vettiveru însă îmi demonstrează că nu am dreptate – iar în asta constă, după părerea mea, farmecul, sau valoarea lui. Nici în etapa florală, nici în cea citrică, nici în cea de săpun, Vettiveru nu-și pierde personalitatea lui de vetiver – iar asta îl împiedică să devină o poieniță cu flori dintr-o reclamă de săpun Fa. Absolut fenomenal e faptul că, chiar și atunci cînd e ușor floral sau diafan precum mirosul care rămîne pe piele după duș, Vettiveru își păstrează caracterul lemnos-abstract al vetiverului.

Dar personalitatea de vetiver nu-l face deloc să devină un parfum serios, așezat, hotărît – Vettiveru e diafan, ușor, un „eu” de elf al vetiverului. Un pui de vetiver care se potrivește numai bine pentru un weekend de mai sau început de vară. Eu mi-l imaginez în felul următor: e sîmbătă înainte de prînz, cînd perspectiva serviciului e încă îndepărtată. E soare, mă simt bine și nu am nimic, absolut nimic, de făcut – sînt liberă să mă ocup de ce îmi place. Mă așez pe canapea cu o carte și mă bucur de viață, cu flaconul de Vettiveru la îndemînă – din păcate, ca o apă de colonie ce e, Vettiveru e destul de efemer.

Concentrație: apă de colonie

Persistență: vreo două ore sau puțin mai mult

Note olfactive: vetiver, bergamot, neroli, cedru

Disponibilitate: First in Fragrance și Luckyscent; preț foarte atractiv

Autor: ?

Surse foto

Foto 1:  Wikimedia Commons